o poveste intarziata de dragoste ajunge sa fie aprope intotdeauna mai indragita decat mult-prea-fumata “ne-am facut, ne-am placut, ce ramane de vazut?”..

ne-am oficializat relatia pe 24 aprilie, cu o fastuoasa ceremonie si incoronare, cand am pasit in surle si trambite pragul noului nostru palat, construit din 49 de apartamente rezidentiale, din care inca mai sunt locuite 11.. si ne-am pornit pe o petrecere care-a durat doua zile si o noapte in sunete magice de muzici care mai de care mai divine.. am vizitat si alte palate, pentru impresii stilistice, am cunoscut alte povesti, dar parca niciuna nu se compara cu pasionanta noastra poveste..

ce vrem sa va zicem este ca desi ne-am pus pe blogărit cam tarzior, avem o caruta de povesti cu care va vom cuceri.

povestea nu merge mai departe. momentan sta si fumeaza un trabuc cocotata in varf de birou care miroase a guma turbo, cu conversii rosii trantiti peste un morman de dosare roz.

una, da bună!